Servicii

Mandatul ad-hoc reprezinta procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de catre instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea debitorului.
In vederea numirii mandatarului ad-hoc, debitorul se adreseaza presedintelui tribunalului in circumscriptia caruia isi are sediul, propunand in acest sens un practician in insolventa, autorizat conform legii. Numirea mandatarului ad-hoc se face printr-o incheiere irevocabila.
Obiectul mandatului ad-hoc va fi de a realiza, in termen de 90 de zile de la desemnarea sa, o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate, salvgardarii intreprinderii, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului. In acest scop, mandatarul ad-hoc poate propune stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri pe care le considera necesare.

Concordatul preventiv reprezinta contractul incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii ce detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.
Nu va putea recurge la procedura de concordat preventiv debitorul care se afla intr-una din urmatoarele situatii:

• impotriva sa s-a pronuntat o hotarare irevocabila de condamnare pentru infractiuni economice;
• impotriva sa a fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
• daca cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv a mai beneficiat de un concordat preventiv;
• daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals sau infractiuni prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;
• daca membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea in conditiile Legii nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aducerea acestuia in stare de insolventa;
• daca debitorul are inscrise fapte in cazierul fiscal.

Cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv se adreseaza de catre debitor tribunalului in jurisdictia caruia isi are sediul. Conciliatorul provizoriu, numit de judecatorul-sindic dintre practicienii in insolventa, avand in vedere propunerea debitorului in acest sens, elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv, care se notifica creditorilor.
Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, care trebuie sa prezinte, in mod detaliat, urmatoarele:

• situatia analitica a activului si pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor autorizat, conform legii;
• cauzele starii de dificultate financiara si masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pana la depunerea ofertei de concordat preventiv;
• proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 6 luni.

Planul de redresare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele masuri:

• reorganizarea activitatii debitorului;
• modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara;
• procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%;
• termenul-limita pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordatul preventiv, care nu poate depasi 18 luni de la data incheierii concordatului preventiv.

In baza ofertei de concordat preventiv, debitorul poate solicita judecatorului-sindic, pe calea ordonantei presedintiale, suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale, masura care se va mentine pana la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, dupa caz, pana la respingerea ofertei debitorului de catre majoritatea creditorilor.
Concordatul preventiv se aproba cu voturile creditorilor care reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, cu precizarea ca nu se va lua in calcul in stabilirea acestei majoritati votul favorabil al anumitor catregorii de creditori, prevazuti in mod expres de lege.
La propunerea conciliatorului, judecator-sindic constata concordatul preventiv prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, cererea de constatare putand fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate.
De la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv, se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului.
In vederea asigurarii opozabilitatii concordatului preventiv fata de creditorii nesemnatari, inclusiv fata de creditorii necunoscuti sau contestati, conciliatorul poate cere judecatorului sindic omologarea concordatului.
Omologarea concordatului se pronunta in masura in care se constata indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

• intreprinderea debitorului se afla in stare de dificultate financiara;
• valoarea creantelor contestate si/sau in litigiu nu depaseste 20% din masa credala;
• concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 80% din valoarea totala a creantelor.

Daca procedura concordatului preventiv se finalizeaza cu succes, la termenul prevazut in contract sau anterior acestuia, dupa caz, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere prin care se va constata realizarea obiectului concordatului preventiv, situatie in care modificarile creantelor raman irevocabile.

In masura in care, la expirarea termenului prevazut pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat,  obligatiile prevazute in concordatul preventiv nu au fost indeplinite, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului preventiv cu maximum 6 luni fata de durata initiala.

”Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile”

1. maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
2. acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara;
3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derulare a procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri;
4. asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang;
5. asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura;
6. recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
7. limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei sau al unei proceduri de prevenire a insolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
8. asigurarea accesului la surse de finantare in procedurile de prevenire a insolventei, in perioada de observatie si de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment;
10. favorizarea, in procedurile de prevenire a insolventei, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv;
11. valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor;
12. in cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;
13. administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de catre practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata.

Procedura incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor, de catre unul sau mai multi creditori, ori de catre persoanele sau institutiile prevazute expres de lege.

Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. La cererea adresata tribunalului va fi atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei.
Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:
a) ultima situatie financiara anuala, certificata de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) lista numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 6 luni anterioare inregistrarii cererii introductive;
e) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
f) lista membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;
g) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale;
h) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;
i) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului sau alte registre in a carui raza teritoriala se afla sediul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciara prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar ori certificata de avocat, din care sa rezulte ca el sau administratorii, directorii si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari care detin controlul debitorului nu au fost condamnati definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie si de serviciu, de fals, precum si pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 22/1969, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, si infractiunile prevazute de prezenta lege in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;
k) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise;
l) o declaratie prin care debitorul arata daca este membru al unui grup de societati, cu precizarea acestora;
m) dovada codului unic de inregistrare;
n) dovada notificarii organului fiscal competent.

creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi cuantumul de 40.000 lei.
Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii de insolventa poate introduce o cerere de deschidere a procedurii impotriva unui debitor prezumat in insolventa, in care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unui drept de preferinta, constituit de catre debitor sau instituit potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la Reorganizare.

Administrarea judiciara reprezinta perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data aprobarii planului de reorganizare sau data trecerii la faliment.
In aceasta perioada debitorul continua desfăşurarea activităţilor curente , sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul si-a exprimat intentia de reorganizare şi nu i-a fost ridicat dreptul de administrare sau sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

Rolul administratorului judiciar in aceasta etapa este guvernat de urmatoarele principii:
Principiul asigurarii managementului de criza
Consta in luarea tuturor masurilor necesare pentru stoparea degringoladei debitorului si asigurarea mijloacelor necesare pentru desfasurarea activitatilor.
Principiul evaluarii obiective a situatiei economice si juridice a debitorului.
Administratorul judiciar, in vederea exprimarii unui punct de vedere in legatura cu posibilitatile de reorganizare ale debitorului sau necesitatea trecerii la procedura falimentului, va trebui sa efectueze o verificare, preferabil rapida si eficienta, a situatiei acestuia din toate punctele de vedere.

Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare:
debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii intentiei de reorganizare

administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;

unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia in Buletinul Procedurilor de Insolventa.
Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare

in urma confirmarii unui plan de reorganizare, pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special (desemnat de catre asociati/actionari), sub supravegherea administratorului judiciar,
Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii sale aduce pierderi sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului.
In perioada de Reorganizare debitorul are obligatia ca, pe langa respectarea platilor asumate prin Plan, sa achite si creantele curente. Titularul unei creante curente, certa, lichida si exigibila mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag (40.000 lei), poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment.
Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului.
O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau de lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in baza unui raport al administratorului judiciar care constata indeplinirea tuturor obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat, precum si plata creantelor curente scadente.

Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere intrarea in faliment, In urmatoarele cazuri:
A.a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare;
c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment,.

-dizolvarea societatii
-ridicarea dreptului de administrare
-sigilarea si invenatierea bunurilor din averea debitorului de catre lichidatorul judiciar
-evaluarea bunurilor
-valorificarea acestora. Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidatorul judiciar sub controlul judecatorului-sindic.
-Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul judiciar va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale.

• Legea nr. 31/1990 republicata si modificata privind societatile comerciale.
  In cazul in care doriti lichidarea voluntara a firmei, aveti nevoie de urmatoarele documente:
• -Cerere de depunere si mentionare acte – formular tip – original;
• Hotararea privind dizolvarea si numirea lichidatorului, cu mentiunea incetarii mandatului administratorului – original;
• Imputernicire;
• Dovada achitarii taxelor.

In situatia in care asociatii nu decid, in unanimitate repartizarea activelor dupa plata tuturor creditorilor sau societatea are datorii ce nu pot fi acoperite din active, dupa dizolvare , societatea intra in lichidare
Potrivit prevederilor legale, numirea lichidatorilor va fi efectuata de catre asociati, iar in caz de neintelegeri intre ei de catre Registrul Comertului. Numirea lichidatorului va fi efectuata in maximum 3 luni de la momentul publicarii hotararii de dizolvare in Monitorul Oficial.
Atributiile si competentele lichidatorului sunt mentionate in Legea nr. 31/1990, acesta avand, in principal, obligatia valorificarii in cele mai bune conditiuni a activului societatii si indestularea creditorilor.
Dupa finalizarea lichidarii, lichidatorul are obligatia intocmirii bilantului de lichidare si proiectul de repartizare a activului ramas.
Dupa ce situatia financiara de lichidare si repartizare se considera aprobata, lichidatorul va solicita Registrului Comertului competent radierea societatii.

Echipa S&A INSOLVENCY, impreuna cu colaboratorii sai : avocați, experți contabili, evaluatori și practicieni în insolvență, va ofera servicii de consultanță pentru afaceri, ofertă care cuprinde o gamă largă de activitați, precum:

• PLANURI DE AFACERI ȘI DE RESTRUCTURARE A BUSINESSULUI
• JURIDICE
• FISCALITATE
• ANALIZĂ FINANCIARĂ
• RECUPERĂRI DE CREANȚE